Un agent e rapid.
Agenții care se verifică între ei prind mai mult.

Claude scrie advertorialul, Codex atacă hook-ul și fiecare afirmație, iar tu alegi ce variantă rulează.

Fiecare sesiune Claude pornește cu Remote Control activ. Din aplicația Claude, îl întrebi pe coordinator ce sesiuni au nevoie de tine.

Două sau trei ajutoare construiesc funcții separate în același timp, fiecare în propriul git worktree și branch, cu merge când termină.

Claude scrie planul, Codex îl citește cu repo-ul deschis și obiectează, totul înainte să existe vreo linie de cod.

Codex și agy citesc aceeași modificare după bug-uri de securitate fără să editeze nimic, iar Claude pune cap la cap ce a găsit fiecare.

Claude scrie modificarea, Codex scrie testele, iar agy citește diff-ul. Toate trei răspunsurile ajung într-o singură sesiune.

Codex scrie un test care pică din cauza bug-ului, apoi Claude schimbă codul până trece. Fiecare îl verifică pe celălalt.

Claude construiește pagina cu skill-ul ElasticFunnels, Codex verifică fiecare afirmație de pe ea, iar pagina intră live când spui tu.

Claude scrie un lot de hook-uri și variante, iar Codex le citește pe fiecare după regulile platformei de reclame înainte să plece ceva.

Un refactor mare sau o migrare împărțită pe module, câte un ajutor pe zonă în propriul worktree și un reviewer care citește rezultatul după merge.

Câțiva agenți citesc surse diferite în același timp, iar unul dintre ei scrie brief-ul din ce primește înapoi.

Mai multe proiecte în mișcare deodată. Bara laterală îți spune cine e ocupat, cine a terminat și cine te așteaptă.

Repo nou, habar n-ai unde e ceva. Ajutoarele citesc părți diferite deodată, iar o sesiune îți scrie harta.